Conducerea / Contact / Echipa / Editura / Fil. Craiova USR     








Poeme

        de Alexandru Cazacu

Amiaza în Sud

Amiaza în Sud se întoarce printre casele

înşirate asemeni artefactelor într-un relicvariu

pe uliţa micului oraşului dunărean

unde ferestrele sunt oglinzi

ce memorează bolta cerească

iar clipele se preschimbă

în măr de pus pe creştet

şi ţintă pentru îndemânare

când linia de plutire îşi ridică cotele

limesul serii creşte în îmbrăţişări

şi cuvântul ce defineşte

o mie şi una de strări

îşi cheamă înapoi trimisul

odată cu bucuria răstălmăcitoare

şi-o disperare blândă ce înconjoară totul

aşa cum veseli copii se adună

în jurul unui arlechin

O încercare

O crudă şi tandrăpunere la încercare

când singurătatea îşi extinde împărăţia

în cotloanele inimii

iar tot ce cuprinzi cu privirile este un câmp

răscolit de păsări mari

ce au evadat din rezervaţii

Rodeşte-n lucruri un fin târziu

precum împăcarea în pielea nemângâiată

şi vezi frumuseţea lumii puţin cu înfricoşare

Acoperi  binele rămas

cu nădejde şi răbdare

ca un ritual apocrif de după rugăciune

şi tot ce-a mai rămas dintr-un

număr de promisiuni

printre gratiile unui soare pe care nu îl vezi

dar ştii că dincolo de norii metalici va lumina

noaptea de poimâine

En plein coeur

Seducţia pustiului

blândă şi monocromă

tot mai aproape de frigul

verii celei mai lungi

sub soarele ce uită să apună

la aceste ceasuri ale amintirii

braţelor tale pârguite de arşită

O repunere-n scenă

a suferinţei en plein coeur

precum goana unei herghelii

uitată în necuprinsul dogoritor al Sud-ului

când îi este greu amiezii din noi

să îşi vină în fire

iar câte un înger ne aţipeşte pe umeri

şi jur-imprejur

e aproape linişte

e aproape lumină

© 2007 Revista Ramuri